dor (de tine)

cum umbrele lumina o-nvăluie în formă

şi-apare ce de altfel nu se putea vedea

atunci cand dintre toate, tu eşti aşa departe

conturul fără margini, în forma lui deplină:

stridentă dintr-o dată

e-ntreagă lipsa ta

12 Răspunsuri la “dor (de tine)”

  1. mircea crisan spune:

    aşa dor mi-a fost de tine
    de parcă fiecare clipă
    mă tăia
    ca o lovitură de daltă

    dar să ştii
    să am rămas întreg
    de poezie
    şi-n lipsa ta

  2. calatorru spune:

    :) totusi, o poezie diferita, intreaga in lipsa…

  3. mesterulmanole spune:

    …si-n noaptea asta plina, de umbre efemere
    se mai aud doar soapte si-un tipat
    in suflet, de la plecarea ta…

  4. calatorru spune:

    ca scartaitul unei usi intredeschise,
    intre plecare si cealalta zicere… :)

  5. Diana spune:

    versurile astea se potrivesc povestii mele din “Leacul”…exprima perfect sentimentele lui Gabriel la un momentdat…:)

  6. farasens spune:

    nu se mai continuă ideea? Ar fi drăguţ :)

  7. isabellelorelai spune:

    hai să continuăm

  8. calatorru spune:

    Diana, trebuie sa ma reintorc la tine pe pagina. am intrat, am gasit scrierea de care zici, dar n/am apucat sa o citesc atunci… dar e inca acolo, n/am pierdut sansa :)

    faraSena, Isabelle, hai sa continuam :) eu sunt de acord ! :P

  9. farasens spune:

    am câteva poezii publicate pe blog, poţi să intri să-mi spui dacă-ţi place şi le adăugăm cu plăcere şi aici: http://farasens.wordpress.com/tag/poezie/

  10. isabellelorelai spune:

    ok :D
    (am văzut deja – te-am pus în blogroll)

  11. cautare spune:

    Ai scris frumos, dar este si real,

    Ceea ce ai transmis prin al tau vers?

    Sper ca da, ca nu e doar un text banal,

    Ce stai aici si-asteapta ca sa fie sters…

  12. calatorru spune:

    real in dreptul meu, da !
    in rest, cine cauta, gaseste ! :)

Lasă un Răspuns