cum umbrele lumina o-nvăluie în formă
şi-apare ce de altfel nu se putea vedea
atunci cand dintre toate, tu eşti aşa departe
conturul fără margini, în forma lui deplină:
stridentă dintr-o dată
e-ntreagă lipsa ta
cum umbrele lumina o-nvăluie în formă
şi-apare ce de altfel nu se putea vedea
atunci cand dintre toate, tu eşti aşa departe
conturul fără margini, în forma lui deplină:
stridentă dintr-o dată
e-ntreagă lipsa ta
iulie 10, 2008 la 5:54 pm |
aşa dor mi-a fost de tine
de parcă fiecare clipă
mă tăia
ca o lovitură de daltă
dar să ştii
să am rămas întreg
de poezie
şi-n lipsa ta
iulie 11, 2008 la 8:47 am |
iulie 15, 2008 la 8:35 am |
…si-n noaptea asta plina, de umbre efemere
se mai aud doar soapte si-un tipat
in suflet, de la plecarea ta…
iulie 16, 2008 la 10:21 pm |
ca scartaitul unei usi intredeschise,
intre plecare si cealalta zicere…
septembrie 10, 2008 la 9:56 am |
versurile astea se potrivesc povestii mele din “Leacul”…exprima perfect sentimentele lui Gabriel la un momentdat…:)
septembrie 26, 2008 la 6:28 pm |
nu se mai continuă ideea? Ar fi drăguţ
septembrie 27, 2008 la 8:38 am |
hai să continuăm
septembrie 27, 2008 la 9:23 am |
Diana, trebuie sa ma reintorc la tine pe pagina. am intrat, am gasit scrierea de care zici, dar n/am apucat sa o citesc atunci… dar e inca acolo, n/am pierdut sansa
faraSena, Isabelle, hai sa continuam
eu sunt de acord !
septembrie 27, 2008 la 3:34 pm |
am câteva poezii publicate pe blog, poţi să intri să-mi spui dacă-ţi place şi le adăugăm cu plăcere şi aici: http://farasens.wordpress.com/tag/poezie/
septembrie 27, 2008 la 3:45 pm |
ok
(am văzut deja – te-am pus în blogroll)
decembrie 10, 2008 la 10:14 pm |
Ai scris frumos, dar este si real,
Ceea ce ai transmis prin al tau vers?
Sper ca da, ca nu e doar un text banal,
Ce stai aici si-asteapta ca sa fie sters…
decembrie 12, 2008 la 10:24 pm |
real in dreptul meu, da !
in rest, cine cauta, gaseste !