Cred că am trăit mai mult decât mi s-a spus
Şi mai cred că am dublul vârstei mele.
Pământul meu e mult mai bătrân,
Cerul meu e mult mai întins,
Stelele mele sunt mult mai multe,
Oceanele mele sunt mult mai adânci,
Munţii mei sunt mult mai înalţi.
Zilele mele sunt zile
Iar nopţile mele sunt nopţi
O separare clară între două vieţi
Una trăită ziua
alergând printre oameni,
Una trăită noaptea
călătorind printre stele.
Mai mult sau mai puţin.

iunie 10, 2008 la 4:59 pm |
imi place ideea …ganduri simple…ganduri senine…ganduri de iubire…si putem continua ce-i drept, fiecare ,dupa cum isi cunoate gandul….
Sa-ti fie ocrotite gandurile de ingerii albi aripe!
iunie 11, 2008 la 5:58 pm |
Rose Lorelei, la mine totul trebuie să fie simplu. Cum mă complic un pic, cum se încurcă iţele. Eu fiind o fiinţă “complicată”
. Mă mai prostesc şi eu, nu mă lua în seamă.
iunie 11, 2008 la 7:25 pm |
rebel
trăiesc mai mult pentru tine
să separ noaptea de femeie
şi tropotul zilei
îm-păcat
iunie 11, 2008 la 9:24 pm |
Mircea, când îmi dai o poezie să o postez aici?
iunie 12, 2008 la 6:00 am |
Cand rebel ii imparti noptii splendori de femeie , sa-i asezi cu grija, ca o pelerina, peste umerii goi,aripi-petale de ingeri si ruga sa-i daruiesti buchet de im-pacare.
Mircea felicitari !-faina ideea “noptii femeie” (sper sa nu te superi ca am indraznit sa continui imaginea/imaginatia)
iunie 12, 2008 la 6:00 am |
se poate, daca vrei. merci
iunie 12, 2008 la 9:41 am |
Mircea, ţi-am trimis adresa mea de e-mail. Mulţumesc
iunie 12, 2008 la 4:36 pm |
lorelai, eşti deja în lista mea de mess, iar poezia e simplu sa o gasesti. poti chiar sa preiei de pe blogul meu ceea ce crezi ca ar putea stârni interes şi care ar putea fi dezbătut şi aici. cu drag. mircea
iunie 12, 2008 la 10:24 pm |
minunate versuri!
felicitari!
iunie 13, 2008 la 8:47 am |
Mircea, să vedem, deci
Nu mă mai lăsa pe mine să aleg, că nu-i tot una. Dă-mi tu, ce poezie vrei tu, care îţi este cea mai dragă.
.
Mary Grey, Copilaş, doar nişte gânduri. Te pup. Şi nu uita: aştept să scrii!